Agama bărboasă ca animal de companie

Nicio autoritate din România nu publică un ghid de îngrijire pentru reptile de companie. Ghidul de mai jos se sprijină pe fișele pentru proprietari ale rețelei americane de clinici VCA și ale site-ului veterinar american PetMD, precum și pe fișa de îngrijire a organizației britanice RSPCA. Regulile valabile pentru orice animal exotic cumpărat în România sunt adunate în tema animale exotice.

Ce este agama bărboasă

Agama bărboasă (Pogona vitticeps) e o șopârlă din zonele uscate din centrul și estul Australiei. Numele îl are de la pielea țepoasă de sub bărbie, pe care o umflă și o înnegrește când e speriată, bolnavă sau în perioada de împerechere. Un adult sănătos măsoară 45-56 cm de la bot până la vârful cozii, iar jumătate din lungime e coada.

Fișa PetMD o descrie ca pe una dintre cele mai potrivite șopârle pentru cine n-a mai avut reptile: e curioasă, calmă și se obișnuiește cu mâna omului. VCA o consideră potrivită pentru copiii mai mari, cu un adult alături. Partea mai grea e echipamentul: fără lampa de încălzire și fără tubul UVB, agama nu digeră bine și nu își poate folosi calciul din hrană.

Cât trăiește agama bărboasă

VCA dă 7-12 ani pentru o agamă îngrijită corect, PetMD între 8 și 10 ani, iar RSPCA, 10-15 ani sau chiar mai mult. Diferența ține de hrană, de lumină și de cât de devreme ajunge la medic o problemă. Un pui cumpărat azi poate fi încă în casă când copilul care l-a cerut pleacă la facultate, deci cineva trebuie să știe de pe acum cine o hrănește în concedii și cine schimbă tubul UVB la timp.

Terariul pentru agamă

PetMD cere un terariu de cel puțin 75 de litri pentru un pui și de cel puțin 150 de litri pentru un adult, cu un capac din plasă care lasă aerul să circule și nu lasă șopârla să iasă. Dacă ai spațiu, alege unul mai mare, ca agama să se poată muta ușor din zona caldă în cea rece. Un terariu pentru pui devine mic în primul an, așa că eu aș lua de la început unul pentru adult.

Agama stă singură. VCA scrie că două agame puse împreună se ceartă pe mâncare și pe locul de sub lampă, chiar dacă la început păreau să se înțeleagă. Masculii se bat, iar o femelă pusă cu un mascul face ouă la o vârstă la care, după PetMD, riscă să rămână cu ele blocate în corp.

În terariu îi trebuie:

• două ascunzători, una în partea caldă și una în partea rece
• o piatră sau o creangă solidă, pe care stă sub lampă
• un vas de apă puțin adânc, dar destul de lat cât să se poată înmuia în el, cu apă schimbată zilnic
• un așternut pe care nu-l poate înghiți cu mâncarea: pietrișul, așchiile de lemn și cojile de nucă măcinate pot bloca intestinul

Dacă folosești nisip, pune hrana într-un bol și nu direct pe jos. Scoate zilnic murdăria și resturile, spală bolurile în fiecare zi și curăță tot terariul o dată pe săptămână, cu agama mutată între timp într-o cutie sigură.

Căldura și lumina UVB

Agama nu își produce singură căldura, așa că temperatura corpului ei e cea a locului în care stă. RSPCA recomandă 38-42 °C în zona caldă și 22-26 °C în cea rece. PetMD dă cifre apropiate, de aproape 38 °C sub lampă și 24 °C în partea opusă. Căldura vine de la un bec incandescent sau de la un emițător ceramic montat deasupra unui capăt al terariului. Pune câte un termometru în fiecare zonă și citește-le zilnic, iar umiditatea ține-o între 30% și 50%, cu un higrometru.

Lumina UVB e partea pe care cei mai mulți o subestimează. Sub razele UVB, pielea agamei face vitamina D3, iar fără ea calciul din hrană nu ajunge în oase. PetMD recomandă 10-12 ore de UVB pe zi. RSPCA cere un tub fluorescent de cel puțin 5% UVB, montat la cel mult 30 cm de locul de încălzire, și schimbat la 3-6 luni, chiar dacă încă luminează. Ochiul nu vede când un tub a încetat să mai dea UVB, de aceea e bine să notezi data montării pe un bilet lipit de terariu. Lumina de la fereastră nu înlocuiește tubul, pentru că geamul oprește aproape tot UVB-ul.

Aș monta terariul cu o săptămână înainte să aduc agama acasă și aș urmări termometrele câteva zile, dimineața și seara, ca să știu că cifrele țin și când se răcește apartamentul.

Ce mănâncă agama bărboasă

Agama e omnivoră, iar proporțiile se schimbă pe măsură ce crește. Potrivit PetMD, la pui cam 70% din porție sunt insecte și 30% legume și fructe, iar la adult insectele scad la 20-30% și restul sunt plante, mai ales frunze verzi. VCA spune același lucru: un adult își ia cea mai mare parte din hrană din frunze.

• Insecte: greieri, gândaci dubia, viermi de făină și alte larve hrănite înainte cu o dietă bogată în vitamine. Alege insecte care nu sunt mai mari decât distanța dintre ochii agamei și scoate din terariu ce rămâne nemâncat, pentru că greierii o pot mușca.
• Frunze și legume: frunze verzi închise la culoare, pătrunjel, varză, ardei gras, dovlecel, morcov, fasole verde, andive și escarolă, tăiate mărunt.
• Fructe: puțin și rar, de exemplu măr, kiwi sau mango, fiindcă au mult zahăr.

Ceapa, ciupercile și licuricii sunt toxici pentru agamă. Spanacul, frunzele de sfeclă, reventul și avocado leagă calciul și îl împiedică să fie absorbit, așa că nu intră în bol. Pentru calciu, PetMD recomandă două pudre folosite pe rând, o zi cu vitamina D3 și o zi fără, plus o multivitamină pentru reptile o dată pe săptămână, presărate pe insecte. Prea mult calciu face și el rău, deci doza exactă o stabilești cu medicul.

Boala metabolică osoasă și alte semne de boală

Boala metabolică osoasă apare când agama nu primește destul calciu sau nu îl poate folosi, de obicei din cauza unui tub UVB lipsă sau epuizat, a unei temperaturi prea mici ori a unei hrane fără calciu. Corpul ia atunci calciul din oase, care devin moi și se rup ușor. PetMD o trece printre cele mai frecvente boli ale reptilelor de companie, iar agama bărboasă e pe lista speciilor la care medicii o găsesc cel mai des. Puii, care cresc repede, și femelele care fac ouă sunt cei mai expuși.

Primele semne sunt discrete: mănâncă mai puțin, stă mai mult nemișcată și slăbește. Mai târziu apar picioare moi, maxilarul sau labele umflate, tremurături, dificultăți de mers și fracturi. Boala se dezvoltă în câteva luni și, netratată, e mortală. Nu există un remediu de casă după ce a început, așa că mergi cu agama la medic imediat ce o bănuiești.

PetMD recomandă un consult pe an, cu o probă de fecale. VCA adaugă că multe agame, chiar crescute în captivitate, au viermi intestinali. Mergi la medic și când vezi:

• ochi umflați, înfundați, închiși sau cu scurgeri
• răni pe piele sau piele veche rămasă pe degete umflate
• o agamă care nu mai mănâncă sau nu mai stă sub lampă
• scurgeri în jurul cloacei, umflături sau burta scobită
• se deplasează anevoie sau nu își mai ține pieptul ridicat

Reptilele pot purta Salmonella fără să pară bolnave. VCA scrie că riscul de îmbolnăvire e mai mare pentru copii, vârstnici și persoanele cu imunitatea scăzută, deci spală-te pe mâini după fiecare atingere și după curățenie și stai lângă copil când o ține în brațe. Mai multe despre bolile care trec de la animale la om găsești în tema boli care trec la om.

Iarna: hibernează sau e bolnavă?

În Australia, agamele trec iarna printr-o perioadă de încetinire numită brumație, la temperaturi de 20-22 °C ziua și 4-7 °C noaptea. Acasă, VCA spune că brumația poate apărea dacă temperatura din casă rămâne sub 16 °C mai multe zile la rând. Într-un apartament încălzit la 16-21 °C, o agamă moleșită care nu mănâncă ar putea fi bolnavă, iar VCA recomandă un consult în loc să presupui că doarme. Un pui de 10-12 luni care termină de crescut și începe să mănânce la două-trei zile e altceva: el e activ, stă sub lampă și nu slăbește.

Agama bărboasă de vânzare: prețul și ce verifici

Agama se găsește în pet shopuri, la crescători și în anunțuri online, la prețuri foarte diferite. Pentru buget, prețul animalului contează puțin. Terariul, lămpile, tubul UVB schimbat de două-trei ori pe an, termometrele, pudrele de calciu, insectele cumpărate săptămânal, curentul și consultațiile la un medic pentru exotice costă mai mult decât agama în primul an. Medicul îl cauți înainte de cumpărare: mulți veterinari din România tratează doar câini și pisici.

Specia nu are reguli speciale în România. Capital rezumă că speciile comune și nepericuloase se pot ține fără autorizație, iar ANSVSA poate interveni dacă animalul e ținut în condiții proaste. Cere totuși numele științific pe factură și dovada că e crescută în captivitate. VCA recomandă un pui crescut în captivitate, pentru că animalele mai bătrâne prinse din natură se îmblânzesc greu și au des paraziți. Înainte să plătești, uită-te la:

• postură: o agamă sănătoasă stă cu pieptul și capul ridicate pe picioarele din față și e atentă
• coadă: la bază e rotundă și plină, iar oasele nu se văd prin piele
• cloacă: curată și uscată
• gură: fără scurgeri, fără un strat alb și fără gingii roșii sau vineții
• vânzător: întreabă-l ce a mâncat agama, ce vârstă are și dacă oferă o garanție, care de obicei cere un consult la medic într-un anumit termen, de exemplu 48 de ore

Dacă vrei un animal cu care să te joci pe jos, prin casă, citește înainte ce cere un iepure de casă sau un dihor de casă. Agama e pentru cine se bucură s-o privească și s-o ia în brațe câteva minute, nu pentru cine caută un tovarăș de joacă.