Microcipul câinelui și RECS

Regulile de aici vin din trei texte pe care le poți citi și tu: Legea 258/2013, care a modificat OUG 155/2001, normele ANSVSA din Ordinul 1/2014, care spun pas cu pas cum se face identificarea, și portalul RomPetID al Colegiului Medicilor Veterinari, care administrează registrul.

Microciparea câinelui e obligatorie: ce spune legea

Legea 258/2013 obligă proprietarii de câini, fie ei persoane fizice sau firme, să-și identifice animalele prin microcipare și să le înscrie în Registrul de evidență a câinilor cu stăpân (RECS). Costul identificării îl plătește proprietarul. Regula privește orice câine, de rasă sau metis, fie că locuiește la bloc, fie într-o curte la țară.

Normele ANSVSA adaugă o consecință pe care mulți stăpâni nu o știu: un câine neidentificat și neînregistrat, găsit într-un spațiu public, este considerat fără stăpân și tratat ca atare. Tot ele cer ca, la plimbare, să ai la tine carnetul câinelui, care dovedește cipul, înscrierea în RECS și vaccinurile făcute.

Aceeași lege mai cere sterilizarea câinilor de rasă comună și a metișilor lor, cu excepțiile din norme. Despre operație scriem pe larg în articolul despre sterilizarea cățelei.

Până la ce vârstă se pune cipul

Normele dau un termen clar pentru pui: cel mult 90 de zile de la fătare, dar în orice caz înainte de vânzare, de donare sau de prima ieșire în spații publice. Un crescător care îți dă un cățel de două luni trebuie, așadar, să-l fi cipat deja. Câinii adoptați din adăposturile publice se identifică în momentul adopției, înainte să plece de acolo.

Ordinea față de vaccin e fixată prin lege. Vaccinul antirabic se face numai după identificare, iar medicul veterinar nu are voie să vaccineze contra rabiei un câine fără cip. În practică, multe cabinete pun cipul la una dintre vizitele de vaccinare a puiului. Etapele pe săptămâni sunt în calendarul de deparazitare și vaccinare pentru pui, iar vârsta antirabicului și rapelul anual în schema de vaccinare la câini.

Cum decurge microciparea și cât durează

Microcipul e cât un bob de orez și se implantează sub piele, între omoplați, cu o seringă specială de unică folosință. Potrivit portalului RomPetID, procedura nu doare, nu provoacă sângerare și nu cere anestezie. Cipul nu are baterie și are un sistem care îl împiedică să migreze, așa că rămâne în același loc toată viața. Codul se citește cu un scanner compatibil, plimbat peste blană.

Numai un medic veterinar înscris ca identificator în RECS are voie să implanteze cipul. Normele cer microcipuri conforme cu standardele ISO 11784 și 11785, cu un cod unic de 15 cifre, iar codul de țară al României este 642. La sfârșit primești carnetul de sănătate, cu serie și număr unic, în care medicul trece codul cipului.

Prețul microcipării îl stabilește fiecare cabinet în parte. RomPetID spune explicit că tarifele țin de fiecare medic veterinar, așa că diferențele dintre orașe și clinici sunt normale. Cabinetele autorizate sunt listate pe județe pe același portal, iar oricare dintre ele poate lucra cu câini din toată țara.

Înregistrarea câinelui în RECS

Înscrierea în registru o face medicul, nu proprietarul. Dacă mergi cu câinele la cabinet, datele intră în RECS pe loc, odată cu cipul și carnetul. Dacă medicul vine la tine acasă sau sistemul nu funcționează în ziua aceea, are la dispoziție cel mult 5 zile de la implantare. În registru ajung codul cipului, datele câinelui, ale tale ca proprietar și, pe parcurs, vaccinul antirabic, deparazitările și sterilizarea.

RECS e gestionat de Colegiul Medicilor Veterinari, iar ANSVSA are acces la el pentru control. Când un câine prins pe stradă ajunge la un adăpost public, personalul are obligația să-l scaneze, să caute codul în registru și să-l anunțe pe proprietar. Fără înscriere, cipul e doar un număr pe care nimeni nu-l poate lega de tine.

Verificare microcip câine: cum afli dacă e înscris

Portalul RomPetID are o pagină de verificare a registrului, cu un singur câmp: introduci codul microcipului și apeși „Verifică”. Codul e trecut în carnet, unde medicul are obligația să-l scrie. Potrivit normelor, Colegiul trebuie să le permită proprietarilor să vadă datele câinilor lor. Dacă găsești o greșeală, de la adresă până la nume, o corectează medicul veterinar.

Verificarea e utilă mai ales la un cățel cumpărat sau adoptat. Înainte să plătești, cere carnetul, iar la primul control compară codul din el cu cel citit de scanner și caută-l pe portal. A doua ocazie e după o mutare, ca adresa și telefonul din registru să fie cele actuale. Dacă un câine se pierde, numărul de telefon corect ajută mai mult decât orice altă informație din fișă.

Ce îi comunici medicului și în cât timp

Ai la dispoziție 7 zile ca să anunți un medic veterinar care lucrează cu RECS despre orice schimbare importantă: vânzare, cumpărare, pierdere, dispariție, furt, donare sau moartea câinelui. La vânzare sau donare, atât fostul, cât și noul stăpân cer actualizarea datelor din registru. Dacă animalul moare, medicul îl scoate din evidență și trece decesul în carnet.

Dacă găsești tu un câine rătăcit, legea îți cere să anunți cea mai apropiată secție de poliție sau serviciul de gestionare a animalelor din localitate, ca să fie găsit proprietarul. Orice cabinet veterinar înscris în RECS are obligatoriu un cititor de cipuri, așa că poți cere și acolo o scanare. Pe RomPetID există și o rubrică de anunțuri pentru animale pierdute și găsite. Câinii care fug de frică, de pildă la artificii, sunt cazul cel mai des întâlnit, iar ce poți pregăti dinainte e explicat în materialul despre câinele speriat de artificii.

Amenda pentru câinele nemicrocipat

Legea 258/2013 pedepsește lipsa identificării cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Încălcarea obligațiilor legate de înscrierea în RECS se amendează separat, cu 2.000 până la 5.000 de lei. Amenzile le pot da inspectorii ANSVSA, polițiștii și inspectorii serviciilor locale de gestionare a câinilor.

În București, potrivit unui articol Capital din 2024, polițiștii care verifică un câine nemicrocipat sau nesterilizat îi dau întâi proprietarului 30 de zile ca să se pună în regulă, iar amenda vine abia la un control ulterior. Refuzul vaccinului antirabic e o contravenție diferită, cu amenda ei. Despre boala însăși și pașii de urmat după o mușcătură poți citi în ghidul despre rabie.

Microcip la pisică: când îl pui

Pentru pisici, legislația română nu prevede microciparea obligatorie, așa cum o face pentru câini. Cipul devine obligatoriu dacă pleci cu pisica în alt stat, pentru că pașaportul european se completează doar pentru un animal identificat, iar vaccinul antirabic trebuie făcut după cip. Toată ordinea pașilor și ziua din care poți pleca le calculează verificatorul pentru pașaportul câinelui și al pisicii. Același lucru e valabil pentru dihori, despre care găsești mai multe în articolul despre dihorul de casă.

Regulile se vor schimba, dar nu de mâine. Parlamentul European a votat în aprilie 2026, după cum a relatat Digi24, primele reguli comune care cer microciparea și înregistrarea tuturor câinilor și pisicilor în baze de date naționale legate între ele. Crescătorii, vânzătorii și adăposturile ar avea la dispoziție patru ani ca să se conformeze. Proprietarii care nu vând animale ar primi termene mult mai lungi: zece ani pentru câini și 15 ani pentru pisici.

Părerea mea

Aș pune cipul la prima vizită de vaccinare a cățelului, ca antirabicul să nu fie amânat din cauza lui, și aș căuta codul pe RomPetID în aceeași săptămână. La o pisică ce iese afară sau stă la curte l-aș pune odată cu sterilizarea, când oricum e sub anestezie, chiar dacă legea nu îl cere încă. Zgarda cu medalion se pierde, pe când cipul înscris în registru rămâne cu animalul toată viața.

Celelalte ghiduri despre vaccinuri, acte și vizitele la cabinet sunt adunate în tema vaccinuri și veterinar.