Parvoviroza la câini

Ce este parvoviroza și ce câini se îmbolnăvesc

Boala e produsă de parvovirusul canin de tip 2 (CPV-2), care distruge celulele ce se înmulțesc repede: mucoasa intestinului subțire, măduva oaselor și ganglionii. Intestinul nu mai absoarbe apa și hrana, iar globulele albe scad tocmai când bacteriile din intestin pot trece în sânge. La cățeii infectați foarte devreme, sub 8 săptămâni, virusul poate afecta și inima.

Potrivit Asociației Medicilor Veterinari din SUA (AVMA), cei mai expuși sunt cățeii între 6 și 20 de săptămâni, câinii nevaccinați sau cu seria de vaccinuri neterminată și câteva rase: rottweiler, doberman, ciobănesc german, springer spaniel englez și rasele de tip bull terrier. Stresul de la înțărcare, înghesuiala dintr-o crescătorie și viermii intestinali agravează boala, scrie manualul veterinar MSD, motiv pentru care un pui adus dintr-un adăpost sau de la o crescătorie e primul la care se gândește medicul. ANSVSA trece vaccinul în schema cățelului, dar nu publică un ghid despre boala în sine, așa că detaliile de mai jos vin din surse americane: AVMA, MSD și facultatea de medicină veterinară de la Cornell.

Simptomele parvovirozei la câini

Semnele apar de obicei la 5-7 zile după infectare, dar intervalul poate fi de la 2 la 14 zile. Primele sunt vagi: cățelul doarme mult, refuză mâncarea, are febră. În următoarele 24-48 de ore urmează, potrivit MSD:

• vomă repetată, uneori cu spumă
• diaree apoasă, cu sânge la cei mai mulți câini și fără sânge la aproximativ unul din patru
• burtă umflată și dureroasă la atingere
• salivare abundentă, din cauza grețurilor
• deshidratare: gingii lipicioase, ochi înfundați, pielea care revine greu când o prinzi între degete

Când boala e avansată, temperatura poate scădea în loc să crească, iar puiul poate intra în șoc, cu gingii palide și puls slab. AVMA recomandă să suni medicul imediat ce observi oricare dintre aceste semne, fără să aștepți să apară toate. Diareea cu sânge la un pui nevaccinat e un motiv să pleci imediat la cabinet. Pentru alte semne, în care nu ești sigur cât de repede trebuie să ajungi, folosește lista semnelor pentru care mergi la veterinar în aceeași zi.

Medicul confirmă boala cu un test rapid din fecale, gata în câteva minute la cabinet. Același test poate ieși fals negativ în primele zile, când diareea diluează virusul, așa că un rezultat negativ la un cățel cu toate semnele nu închide discuția. Alte cauze de diaree la pui, ca giardia sau viermii, se verifică în aceeași vizită.

Cât de contagioasă e parvoviroza

Foarte. Virusul se elimină prin fecale în cantități mari, iar AVMA scrie că și urme mici de fecale de la un câine bolnav pot infecta alt câine. Nu e nevoie de contact direct: virusul ajunge pe bolurile de mâncare, pe lese, pe zgărzi, pe pantofi, pe mâini și pe haine. De aceea un cățel care n-a ieșit din apartament se poate îmbolnăvi după ce stăpânul a trecut prin parcul unde și-a făcut nevoile un câine infectat.

Un câine infectat elimină virusul din a 4-a sau a 5-a zi după contact, deci înainte să pară bolnav, pe toată durata bolii și încă aproximativ 10 zile după ce s-a vindecat. Mai grav e cât rezistă virusul în mediu. Potrivit MSD, virusul supraviețuiește cel puțin două luni în casă, la temperatura camerei, și multe luni, posibil ani, afară, într-un loc umbrit și umed. Frigul, căldura și uscăciunea nu îl distrug.

Cornell observă că focarele nu țin de un anotimp anume, dar sunt mai multe vara și la începutul toamnei, când puii născuți primăvara ajung la vârsta la care anticorpii de la mamă se termină.

Parvoviroza la câini se transmite la om?

Nu. Parvovirusul canin infectează doar câini și canide sălbatice, cum sunt vulpea, lupul sau coiotul. Oamenii au propriul parvovirus, B19, care trece de la om la om și dă la copii boala cu obrajii roșii, numită „a cincea boală”. Pagina WebMD revizuită de un medic veterinar spune limpede că cele două virusuri nu trec de la o specie la alta.

Omul contează totuși în răspândire, ca purtător: duce virusul pe încălțăminte și pe mâini de la un câine la altul. Dacă ai mângâiat un cățel cu parvoviroză sau ai fost într-o curte cu câini bolnavi, AVMA te sfătuiește să te speli pe mâini și să-ți schimbi hainele înainte să atingi alt câine.

Pisica are o boală înrudită, panleucopenia felină, din al cărei virus MSD crede că s-a născut parvovirusul canin. Pisica se vaccinează separat, cu vaccinul trivalent descris în articolul despre vaccinul la pisici.

Tratamentul parvovirozei la câini

Nu există un medicament care să omoare virusul. Tratamentul ține organismul în viață până când propriul sistem imunitar învinge infecția, ceea ce, la un pui, înseamnă câteva zile critice. MSD și AVMA descriu aceleași componente:

• perfuzii, care înlocuiesc apa și sărurile pierdute prin vomă și diaree
• medicamente contra vomei și contra durerii
• antibiotice, fiindcă bacteriile din intestinul afectat pot trece în sânge
• controlul glicemiei și al potasiului, care scad repede la căței
• hrănire cât mai devreme, chiar prin sondă, pentru că intestinul se reface mai repede așa

Câinii cu formă gravă au nevoie de spitalizare cu supraveghere zi și noapte, câteva zile, iar AVMA nu ascunde că poate costa mult. Șansele sunt însă bune: MSD menționează o rată de supraviețuire de 70-90% cu tratament de susținere, de peste 90% la câinii internați și de aproximativ 80% în protocoalele de tratament ambulatoriu, folosite când internarea nu e posibilă. Cei mai mulți căței care trec de primele 3-4 zile de boală se refac complet într-o săptămână și rămân imuni mult timp, posibil toată viața.

De ce nu tratezi parvoviroza acasă

Mulți stăpâni caută pentru parvoviroză pastile de diaree pentru oameni, ceaiuri sau alte leacuri de casă. MSD spune explicit că antidiareicele nu sunt recomandate la parvoviroză, pentru că țin în intestinul distrus conținutul plin de bacterii și cresc riscul ca acestea să treacă în sânge. Problema mai mare e timpul: un cățel care vomită tot ce bea nu poate fi rehidratat cu apă din castron sau cu seringa, iar pierderea de lichide îl poate omorî înainte ca orice leac să aibă vreun efect.

Postul total, sfatul vechi de a nu da nimic de mâncare până se oprește voma, nu mai e recomandat nici el. Medicul hotărăște ce, cât și când mănâncă puiul după ce se oprește voma, iar indicațiile lui țin locul oricărei rețete găsite pe un forum. Articolul despre câinele care nu mănâncă, dar bea apă arată și cazurile în care poți aștepta o zi, dar un pui cu vomă și diaree nu se numără printre ele.

Cum dezinfectezi casa și curtea după parvoviroză

Aici parvoviroza se deosebește de jigodie: virusul nu are înveliș și rezistă la majoritatea detergenților și dezinfectanților. MSD notează că dezinfectanții pe bază de compuși cuaternari de amoniu, foarte folosiți în casă, nu sunt de încredere împotriva lui. Funcționează înălbitorul de uz casnic pe bază de clor (hipoclorit de sodiu), diluat o parte la 30 de părți apă, și dezinfectanții pe bază de peroxid de hidrogen accelerat sau peroxomonosulfat de potasiu.

Ordinea contează: întâi strângi fecalele și voma și speli suprafața, pentru că dezinfectantul nu acționează pe o suprafață murdară, apoi aplici soluția. Bolurile, lesa, cușca și jucăriile lavabile trec prin același tratament. În curte, unde nu poți dezinfecta pământul ca pe gresie, cel mai important e să strângi fecalele imediat. MSD recomandă să aduci în casa unde a fost un câine cu parvoviroză doar căței cu seria de vaccinuri încheiată sau adulți vaccinați.

Vaccinul împotriva parvovirozei la câini

Protecția contra parvovirozei face parte din vaccinul polivalent, alături de cea contra jigodiei și a hepatitei infecțioase, iar ghidul WSAVA din 2024 o include printre vaccinurile de bază pentru orice câine. Schema publicată de ANSVSA pentru animalele de companie prevede un monovalent la 6 săptămâni și polivalent la 8 și la 12 săptămâni. AVMA adaugă că, la cei mai mulți căței, ultima doză din serie se face la 16 săptămâni sau mai târziu, fiindcă anticorpii de la mamă pot bloca dozele de dinainte.

După serie urmează un rapel în cel mult un an, apoi, potrivit AVMA și MSD, rapeluri la trei ani pentru componenta contra parvovirozei. Vaccinul antirabic și cel contra leptospirozei se fac însă în fiecare an, iar felul în care se potrivesc toate în aceeași vizită e explicat în schema de vaccinare la câini. Datele exacte pentru puiul tău le afli din calendarul de deparazitare și vaccinare pentru pui. Până la ultima doză, AVMA sfătuiește să ocolești parcurile, pet shopurile, frizeriile canine și cursurile unde nu se cer vaccinurile la zi. Pentru un câine adult nevaccinat nu e prea târziu: medicul îi face un plan după vârstă.

Ce aș face eu

La un cățel luat fără carnet de vaccinare aș porni de la ideea că n-a primit nicio doză și l-aș duce la medic în prima săptămână, înainte de orice plimbare prin parc. Până la doza de la 16 săptămâni l-aș lăsa să se joace doar cu câini adulți pe care îi știu vaccinați, în curți curate. Dacă puiul ar vomita și ar avea diaree cu sânge, aș suna cabinetul de pe drum și aș spune din prima „suspiciune de parvoviroză”, ca să fim primiți pe o intrare separată și să nu stăm în sala de așteptare lângă alți căței.