Plante toxice pentru pisici și câini

Lista din instrument are 42 de plante care cresc des în apartamentele și grădinile din România, plus florile de sărbători. Pentru fiecare am luat toxicitatea și semnele din baza de date a centrului american ASPCA Animal Poison Control, iar pentru plantele de Crăciun și observațiile medicilor de la Pet Poison Helpline. Nicio instituție din România nu publică o listă de plante toxice pentru animale, așa că sursele sunt americane. Rezultatul e o estimare a urgenței și nu ține locul medicului veterinar.

Cum am împărțit plantele

Instrumentul are patru trepte. Urgența înseamnă că pleci spre clinică fără să aștepți semne: aici intră crinii și crinul de o zi la pisică, palmierul sago, leandrul și lăcrămioarele la ambele specii. ASPCA scrie că la crini tratamentul început după aproximativ 18 ore vine adesea prea târziu, iar sago poate distruge ficatul.

Pe a doua treaptă sunt azaleea, kalanchoe, ciclama, amaryllisul și vâscul. Mâncate în cantitate mai mare, ele pot afecta inima sau sistemul nervos. Medicul trebuie sunat chiar dacă animalul pare bine, fiindcă doar el poate judeca după greutate și cantitate.

Pe treapta a treia sunt plantele după care animalul salivează mult, varsă sau face diaree pentru scurt timp. Aici se încadrează majoritatea plantelor de apartament, inclusiv crăciunița, monstera și aloe vera. Treapta a patra adună plantele pe care ASPCA le trece ca netoxice.

Bulbii schimbă rezultatul. La lalele, narcise și zambile, bulbul are cea mai mare concentrație de substanțe iritante, iar ASPCA avertizează că bucățile mari pot provoca obstrucție în stomac sau în intestin. Când alegi „bulb sau tubercul”, instrumentul urcă aceste plante cu o treaptă. Dacă bifezi în formular un semn grav, instrumentul îți spune să pleci imediat la clinică, oricare ar fi planta.

Plante toxice pentru pisici

Pisica e mai expusă decât câinele pentru că mestecă frunze din curiozitate și se linge pe blană. Cele mai periculoase pentru ea:

• Crinul (Lilium). Genul Lilium cuprinde crinul de grădină, crinul asiatic, crinul oriental, crinul Stargazer și crinul de Paști. ASPCA scrie că toate părțile plantei sunt toxice și că o cantitate mică poate leza grav rinichii, iar apa din vază și polenul lins de pe blană fac și ele rău.
• Crinul de o zi (Hemerocallis). Crește mai ales afară, în straturi de flori, și are aceleași efecte asupra rinichilor.
• Lăcrămioarele. Florile mici de lăcrămioare, ca niște clopoței, conțin glicozide cardiace, care provoacă vărsături, diaree și ritm cardiac neregulat.
• Palmierul sago și leandrul. Palmierul sago provoacă vărsături, sângerări și insuficiență hepatică, iar semințele sunt partea cea mai toxică. Leandrul, ținut iarna în casă și vara pe balcon, poate fi mortal.

Restul plantelor toxice pentru pisici dau semne mai blânde. Spatifilumul, pothosul, dieffenbachia, monstera și filodendronul au cristale de oxalat de calciu care ard gura: pisica salivează, varsă și înghite greu. Arborele de jad poate provoca vărsături, moleșeală și mers nesigur. Coaja frunzei de aloe vera provoacă vărsături și diaree, iar limba soacrei dă greață și vărsături. Crinul păcii și crinul peruvian poartă numele de crin, dar ASPCA le trece la plantele care nu afectează rinichii.

Plante toxice pentru câini

Câinele scapă mai ușor de crini: la el semnele rămân de obicei la stomac. Pericolul vine din grădină, unde sapă după bulbi de lalele, narcise și zambile, și din palmierul sago, pe care ASPCA îl numește foarte toxic pentru animalele mici. Leandrul, azaleea și lăcrămioarele îl afectează la fel de grav ca pe pisică.

În casă, câinele ajunge mai ales la ghivecele mari de pe jos: monstera, dieffenbachia, dracena, limba soacrei. Dracena poate provoca vărsături, uneori cu sânge, iar câinele mănâncă mai puțin. Hortensia conține compuși care eliberează cianură, deși ASPCA raportează de obicei doar tulburări digestive după ce e mâncată.

Plantele de Crăciun: crăciuniță, vâsc, ilex și brad

Crăciunița are o reputație mai rea decât merită. Medicii de la Pet Poison Helpline spun că toxicitatea ei ridicată e un mit: seva albă provoacă salivație, vărsături ușoare și diaree, iar intoxicațiile grave sunt puțin probabile. Vâscul cumpărat din florării are des fructele înlocuite cu bile de plastic, care pot bloca intestinul dacă sunt înghițite. O cantitate mică de vâsc provoacă vărsături și diaree, iar cantitățile foarte mari pot afecta, rareori, inima.

Ilexul, cu frunze țepoase și fructe roșii, provoacă vărsături, diaree, salivație și moleșeală. Acele de brad, molid sau pin irită gura și stomacul, iar multe ace înghițite deodată pot bloca intestinul pentru că nu se digeră. Apa din suportul bradului dă de obicei doar vărsături ușoare. Amaryllisul, adus des cadou în ghiveci în decembrie, e cel mai toxic prin bulb: în cantitate mare poate da slăbiciune, tremur și convulsii. Cactusul de Crăciun e netoxic.

Plante de apartament netoxice pentru pisici și câini

ASPCA trece ca netoxice pentru ambele specii planta păianjen (Chlorophytum), ferigile de apartament (Nephrolepis), palmierul areca, maranta și calatheea, violeta africană, orhideea Phalaenopsis și cactusul de Crăciun. Din bucătărie și grădină sunt netoxice busuiocul, rozmarinul, trandafirul și floarea-soarelui. Netoxic înseamnă că nu există o substanță care să otrăvească animalul. O pisică ce mănâncă mult dintr-o plantă păianjen poate vomita totuși, iar spinii trandafirului rănesc gura.

Două situații, pas cu pas

Pisica a ros o frunză din buchetul de crini

Alegi „Pisică”, scrii „crin”, iar rezultatul e urgență, oricât de puțin ar fi mâncat. Pleci la clinică acum, cu o floare sau o poză a buchetului, chiar dacă pisica se joacă normal. ASPCA arată că afectarea rinichilor poate fi prevenită prin tratament intensiv la clinică, iar o întârziere de peste 18 ore e adesea fatală. Înainte să pleci, scoate buchetul din casă și șterge cu un prosop umed polenul de pe masă și de pe blana pisicii.

Câinele a mestecat o frunză de monstera

Rezultatul e treapta a treia. Cristalele din frunză îi irită gura, așa că o să-l vezi salivând mult, frecându-și botul cu laba sau vărsând o dată. Dă-i apă să-și clătească gura și urmărește-l câteva ore. La plantele cu astfel de cristale, ASPCA notează că, foarte rar, umflarea gurii îngreunează respirația. Dacă bifezi „gura sau limba umflate” sau „respiră greu”, rezultatul devine urgență.

Ce faci în primele minute

1. Ia planta de lângă animal și scoate din gura lui bucățile rămase, dacă se lasă.
2. Fă o poză plantei sau păstrează eticheta din ghiveci. Medicul recunoaște planta mai repede după poză decât după un nume popular.
3. Notează ora și ce parte a mâncat: frunză, floare, bulb, apă din vază.
4. Nu încerca să-i provoci vărsături și nu-i da lapte sau ulei, decât la recomandarea medicului.
5. Sună medicul sau o clinică non-stop. Dacă vezi convulsii, respirație grea sau colaps, pleacă direct și sună de pe drum.

Dacă animalul varsă după ce a mâncat din plantă, poți evalua frecvența și aspectul vărsăturilor cu ghidurile despre vărsăturile la pisică și vărsăturile la câine. Pentru alte semne, ai lista semnelor pentru care mergi la veterinar în aceeași zi. Iar dacă de pe masă lipsesc ciocolata sau strugurii și planta e neatinsă, folosește instrumentul despre alimentele toxice pentru câini și pisici.

Ce aș face eu

Cu o pisică în casă n-aș cumpăra deloc crini, nici în buchet, și le-aș spune asta și celor care vin în vizită cu flori. Sago și leandrul le-aș da cuiva fără animale. Monstera, pothosul sau dieffenbachia le-aș ține sus, pe un raft unde nu se poate urca, fiindcă un pui de pisică le mestecă din plictiseală. Pentru pervazul accesibil aș alege planta păianjen, feriga sau maranta, iar pisicii i-aș pune alături un ghiveci cu iarbă de ronțăit, ca să aibă ceva al ei. Mai multe despre grija zilnică găsești în tema Hrană și îngrijire zilnică, iar cum alegem sursele pentru paginile de sănătate scrie în politica editorială.