Porcușorul de Guineea

ANSVSA nu publică un ghid de îngrijire pentru porcușorii de Guineea, ca pentru câini și pisici. Am scris acest ghid după recomandările organizației britanice RSPCA și după manualul veterinar MSD, versiunea pentru proprietari. Pentru celelalte specii mici și ce întrebi înainte de orice cumpărare, vezi tema animale exotice.

Ce fel de animal e și de ce iei doi

Porcușorul de Guineea e o rozătoare din pajiștile Anzilor, activă până la 20 de ore pe zi, cu somn în reprize scurte, scrie RSPCA. În sălbăticie trăiește în grupuri de familie formate din 5-10 animale. Ținut singur, se plictisește și suferă, motiv pentru care organizația îl recomandă în pereche.

Perechea trebuie aleasă atent. Pagina RSPCA despre sexul porcușorilor avertizează că până și magazinele și crescătorii greșesc când stabilesc sexul puilor. Gestația durează 9-10 săptămâni, femelele tinere pot rămâne gestante încă de la vârsta de două luni, iar femela poate rămâne din nou gestantă la câteva ore după naștere. Două femele sau un mascul castrat cu o femelă sunt variantele sigure. Când nu ești sigur, roagă medicul veterinar să verifice sexul.

Aș lua porcușori doar dacă pot să le dau în fiecare zi fân proaspăt, o porție de legume și o oră de alergat pe podea. Restul se învață repede.

Cât trăiește un porcușor de Guineea

RSPCA dă o medie de 5-6 ani, cu unele animale care trăiesc mai mult. Un copil de 7 ani care primește un porcușor îl va avea, probabil, până pe la 12-13 ani, iar grija zilnică rămâne la adult tot acest timp.

Problema care scurtează cel mai des viața acestor animale e boala observată prea târziu. Pentru că în natură e vânat de păsări și de alte animale, porcușorul își ascunde semnele de boală cât poate, explică RSPCA Australia, iar când nu mai reușește, e de obicei foarte bolnav. Un adult sănătos cântărește de regulă 800-1.000 g. Dacă îl cântărești o dată pe săptămână pe un cântar de bucătărie, observi că a slăbit înainte să se vadă cu ochiul liber.

Cușca porcușorului de Guineea: cât de mare și ce pui în ea

Multe cuști din comerț sunt prea mici, mai ales pentru două animale. Manualul MSD cere minimum 106 × 61 cm pentru un singur porcușor, încă 0,2-0,4 m² pentru fiecare animal în plus și o înălțime de circa 46 cm. Pentru o pereche ajungi aproape la un metru pătrat. Ghidul magazinului Hornbach dă 120 × 60 cm ca dimensiune minimă, aproape de aceeași cifră.

Podeaua trebuie să fie plină. Grilajul de sârmă rănește tălpile, cum scriu atât MSD, cât și pagina RSPCA despre locuință. Nu pune roată de alergat în cușcă, pentru că MSD spune că îi poate răni. Roata o folosește hamsterul, care aleargă în ea mai ales noaptea. Mișcarea o face în afara cuștii, în fiecare zi, într-o zonă din care ai strâns cablurile și tot ce poate roade.

Pune cușca într-o cameră cu 17-20 °C, ferită de calorifer, de soarele direct și de curent. Peste 26 °C apare riscul de insolație. Dacă porcușorii stau vara afară, îi aduci în casă când temperatura coboară sub 15 °C.

Căsuța și ascunzătorile

Un porcușor speriat fuge într-un loc acoperit. RSPCA recomandă ca numărul ascunzătorilor să fie cu una mai mare decât numărul animalelor: pentru doi porcușori, trei căsuțe, tuneluri sau cutii de carton. Jucăriile din lemn netratat și bețele de salcie îi tocesc dinții din față, care cresc toată viața. Plasticul se roade și se poate înghiți, deci îl eviți.

Așternutul

RSPCA recomandă rumeguș uscat, fără praf, completat cu fân în care animalul se poate băga. MSD consideră mai sigur așternutul pe bază de hârtie, pentru că se digeră dacă e mâncat. Ambele surse resping cedrul și pinul netratat, pentru uleiurile care irită plămânii, iar MSD mai adaugă praful fin de rumeguș și nisipul pentru pisici. Vata și materialele pufoase care se desfac în fire subțiri sunt periculoase, pentru că animalul se încurcă în ele. Petele murdare le scoți zilnic, iar cușca o cureți complet o dată pe săptămână.

Mâncare pentru porcușorul de Guineea și vitamina C

Porcușorii nu au enzima care produce vitamina C și o păstrează în corp doar puțin timp. De aceea trebuie să o primească zilnic din hrană. Fără ea apare scorbutul, cu primele semne în 2-3 săptămâni, potrivit clinicii australiene Unusual Pet Vets. Un adult are nevoie de circa 10 mg pe kilogram pe zi, iar o femelă gestantă sau un animal bolnav de până la trei ori mai mult.

Porția zilnică, după ghidul de hrănire RSPCA:

• fân de bună calitate, la discreție, care formează cea mai mare parte a dietei
• iarbă proaspătă cât de des poți, niciodată resturi de la mașina de tuns gazonul
• pelete pentru porcușori, o porție proaspătă pe zi, după instrucțiunile de pe pungă
• legume și verdețuri, prin rotație: pătrunjel, țelină, ardei gras, castravete, salată romană
• apă curată, verificată de două ori pe zi

Vitamina C din pelete se degradează în contact cu aerul. Nu completa doar bolul de ieri: aruncă resturile și pune o porție nouă, din pungă aflată în termen. Broccoli, spanacul, varza kale, morcovul și sfertul de măr se dau în cantități mici, de câteva ori pe săptămână, pentru că au mult zahăr sau mult calciu. Pe lista de evitat sunt salata iceberg, cartoful, usturoiul, avocado, nuca de cocos și citricele. Dacă a mâncat ceva periculos, sună imediat medicul. Pașii de urgență, scriși pentru câine și pisică, sunt în ghidul despre alimente toxice.

Schimbă hrana treptat. RSPCA cere să urmărești cât mănâncă, cât bea și cum arată excrementele: dacă se răresc, se înmoaie sau se opresc, mergi la medic fără să aștepți.

Rase de porcușori de Guineea și porcușorul fără păr

Rasele diferă în primul rând prin culoare și prin lungimea și textura părului, după RSPCA. Acasă, diferența se vede la îngrijirea blănii. Manualul MSD recomandă periatul săptămânal pentru orice porcușor, iar la rasele cu păr lung un periaj mai des, ca să nu se încâlcească blana. Unghiile le tai la câteva săptămâni, iar baia o faci doar când blana e murdară, cu șampon pentru animale mici.

Porcușorul fără păr, vândut adesea sub numele „skinny pig”, mănâncă același tip de hrană, dar în cantitate mai mare, fiindcă își consumă energia mai repede ca să se încălzească, scrie ghidul Hepper. Pielea i se usucă ușor și suportă mai greu frigul și căldura, așa că îl ții într-o cameră cu temperatură constantă. Cremele pentru piele le alege medicul.

Porcușor de Guineea de vânzare: ce verifici înainte să-l iei

La magazin, la crescător sau la o asociație care dă animale spre adopție, stai câteva minute și privește animalele înainte să le atingi. Lista de mai jos urmează fișa RSPCA Australia pentru un porcușor sănătos:

• se mișcă aproape continuu, mănâncă și ronțăie fân
• ochii sunt limpezi, fără scurgeri sau roșeață, iar nasul și urechile sunt curate
• blana e lucioasă, fără goluri de păr în afara celor normale, din spatele urechilor și de pe interiorul labelor din față
• bărbia e uscată: blana udă de acolo arată de obicei o problemă dentară
• dinții din față sunt drepți și nu prea lungi
• respiră liniștit, fără șuierat, clicuri sau gâlgâit
• merge fără să șchiopăteze, iar tălpile sunt roz, fără răni sau umflături
• excrementele sunt mici și bine formate, în formă de lacrimă

Întreabă ce sex are fiecare și cere să ți se arate. O femelă ținută în aceeași cușcă cu masculi poate fi deja gestantă când o aduci acasă.

Primul veterinar

Porcușorul nu are nevoie de vaccinuri. Manualul MSD recomandă totuși un consult de rutină cel puțin o dată pe an, la un medic care are experiență cu porcușori. Multe cabinete primesc doar câini și pisici, așa că întreabă dinainte, la telefon. RSPCA recomandă castrarea masculilor, cu excepția celor folosiți la reproducere.

Mergi la medic fără amânare dacă observi că mănâncă mai puțin sau slăbește, stă cocoșat, respiră greu, are diaree, scurgeri din ochi sau din nas, bărbia udă de salivă, dinți prea lungi, sânge în urină sau ține capul înclinat într-o parte. MSD avertizează că starea unui porcușor bolnav se poate agrava repede. Semnele valabile la toate animalele de companie sunt adunate în verificarea rapidă pentru veterinar în aceeași zi.

Dacă ai și un iepure, ține-i în cuști separate. MSD spune că își pot transmite boli, iar ghidul despre iepurele de casă explică de ce un porcușor nu îi ține loc de companion. Cu un câine, o pisică sau un dihor în casă, cușca stă într-o cameră liniștită, unde prădătorii nu ajung.