Panleucopenia la pisici

Ce este panleucopenia și ce pisici se îmbolnăvesc

Boala e produsă de parvovirusul felin (FPV), rudă apropiată cu virusul care dă parvoviroza la câini. Virusul se înmulțește în celulele care se divid repede: mucoasa intestinului, măduva oaselor și ganglionii. Numele vine de la efectul asupra sângelui: globulele albe scad masiv, toate tipurile deodată, iar pisica rămâne fără apărare tocmai când bacteriile din intestinul distrus pot trece în sânge.

Manualul veterinar MSD, revizuit în 2026, spune că pisicile care fac forma clinică au de obicei între 4 săptămâni și 2 ani. Riscul cel mai mare îl au pisoii găsiți afară, cei din adăposturi și crescătorii și pisicile din casele cu multe animale, unde nu toate au vaccinurile făcute. ANSVSA trece vaccinul în schema pisoiului, dar nu publică un ghid despre boala propriu-zisă, așa că informațiile de aici vin de la MSD, de la ABCD, grupul european de experți în bolile pisicilor, și de la spitalul veterinar al Universității Washington State.

Simptomele panleucopeniei la pisici

Incubația e de 2 până la 7 zile, rareori până la 14. Primele semne sunt febra mare, între 40 și 41,7 °C, apatia profundă și refuzul total al mâncării. Voma apare de obicei la o zi sau două după febră, are aspect de bilă, gălbui sau verzui, și nu are legătură cu masa. MSD mai descrie:

• salivare abundentă, din cauza grețurilor și a durerilor abdominale
• deshidratare severă, cu ochii adânciți în orbite și o cută de piele care se netezește greu
• abdomen sensibil, iar palparea poate declanșa voma pe loc
• spre final, temperatura scăzută sub normal și șoc

Aici boala pisicii se deosebește de cea a câinelui: diareea lipsește la unele pisici, iar când apare, de obicei nu are sânge. Un stăpân care așteaptă diaree cu sânge ca semn de alarmă poate pierde exact zilele care contează. La pisoii din adăposturi sau găsiți pe stradă, moartea bruscă poate fi primul semn observat, și adesea frații din aceeași fătare se îmbolnăvesc unul după altul, în câteva zile.

Dacă ai măsurat temperatura și nu știi cât de repede trebuie să pleci, verificarea febrei după termometru îți spune ce înseamnă cifra. Testul despre diareea la pisici trimite chiar azi la cabinet o pisică nevaccinată care mai și vomită sau e apatică. Ce înseamnă culoarea vomei și de câte ori e prea des afli din articolul despre voma la pisici.

Panleucopenia la pisici adulte și la pisica gestantă

O pisică adultă nevaccinată, sănătoasă în rest, trece adesea prin infecție cu semne ușoare sau fără niciun semn, scrie MSD, deși nimeni nu a măsurat bine câte mor. Asta nu face boala inofensivă la adulți: pisica respectivă elimină virusul în casă, unde ajunge la pisoi. Când o pisică adultă vaccinată face totuși forma gravă, MSD recomandă să se caute și leucemia felină (FeLV), care slăbește imunitatea.

La o pisică gestantă virusul trece prin placentă. Rezultatul poate fi pierderea sarcinii, avort, pui născuți morți sau o fătare grea. Pisoii infectați chiar înainte sau imediat după naștere pot rămâne cu cerebelul nedezvoltat: merg nesigur, cu pași exagerați, și tremură toată viața, dar nu sunt bolnavi în alt fel și nu suferă. Ce urmărești în perioada sarcinii găsești pe pagina cu semnele sarcinii și data fătării.

Testul de panleucopenie la pisici

Medicul pornește de la semne și de la istoric: o pisică tânără sau nevaccinată, cu febră și vomă, adusă de curând dintr-un loc cu multe pisici. Apoi face un test rapid din fecale, din tamponul rectal sau din vomă, același tip de test folosit pentru parvoviroza la câini, gata în câteva minute. Un rezultat pozitiv la o pisică cu semne confirmă boala.

Problema e rezultatul negativ. După MSD, testele rapide depistează doar 50-80% din cazuri, pentru că pisica nu elimină virusul în permanență. MSD adaugă că voma, când există, poate da un rezultat mai sigur decât tamponul rectal, iar ABCD recomandă un test PCR, mai sensibil, la o pisică cu semne tipice și test negativ. O hemogramă cu globulele albe foarte scăzute întărește diagnosticul.

Mai e o capcană: vaccinul viu atenuat poate face testul să iasă pozitiv. ABCD vorbește de cel puțin 4 săptămâni după vaccinare, așa că medicul are nevoie de data ultimului vaccin din carnet înainte să citească rezultatul.

Tratamentul panleucopeniei la pisici

Nu există un medicament care să omoare virusul. Tratamentul ține pisica în viață cât timp propriul sistem imunitar luptă cu infecția, iar boala acută durează rar mai mult de 5-7 zile. Ghidurile MSD și ABCD descriu aceleași componente:

• perfuzii intravenoase, care înlocuiesc apa, sărurile și potasiul pierdute
• controlul glicemiei, care la pisoi scade repede
• medicamente contra vomei
• antibiotice injectabile, pentru bacteriile care trec din intestin în sânge
• vitamine din grupul B, adăugate în perfuzie
• hrană moale în porții mici, reluată cât mai devreme
• deparazitare după ce se oprește voma, fiindcă viermii agravează boala

La pisicile foarte anemiate se face uneori transfuzie de sânge sau de plasmă. Pisica bolnavă stă izolată, iar cei care o îngrijesc schimbă hainele și mănușile, ca să nu ducă virusul la alte animale. Interferonul felin și serurile cu anticorpi se folosesc în unele țări, dar MSD notează că nu au dovezi solide că ar crește supraviețuirea.

Prognosticul e serios. MSD citează o rată de supraviețuire de 20-51% la pisicile internate, fără să le socotească pe cele care mor subit, iar ABCD scrie că mai puțin de jumătate scapă chiar și la terapie intensivă. La cățeii internați cu parvoviroză, procentul ajunge la 90%. Semnele bune sunt revenirea poftei de mâncare și creșterea globulelor albe la analize, iar MSD mai notează că o formă ușoară, aleasă de medic, se poate trata și ambulatoriu, cu perfuzii sub piele și injecții.

Acasă nu ai ce trata. O pisică ce dă afară tot ce bea nu poate fi rehidratată cu apă din castron, iar un ceai sau o pastilă găsită pe forum înseamnă doar timp pierdut. Dacă pisica refuză doar mâncarea și nu are alte semne, câte ore poți aștepta scrie în articolul despre pisica ce nu mănâncă.

Cât rezistă virusul în casă și cum dezinfectezi

Virusul nu are înveliș și rezistă mult. Spitalul veterinar al Universității Washington State și MSD vorbesc de până la un an în mediu, iar ABCD de săptămâni sau luni. Se transmite prin fecale, vomă, salivă și urină, dar și prin litieră, boluri, pături, haine și pantofi, așa că o pisică de apartament se poate infecta fără să iasă din casă.

O pisică vindecată mai elimină virusul de obicei cam 2 săptămâni, rareori până la 6, după MSD. Dezinfectanții obișnuiți pe bază de amoniu cuaternar nu au efect asupra lui, chiar dacă pe etichetă scrie altceva. Îl distruge înălbitorul de uz casnic cu clor, diluat o parte la 32 de părți apă și lăsat 10 minute, sau produsele pe bază de peroxid de hidrogen accelerat și peroxomonosulfat de potasiu. Întâi speli murdăria, apoi dezinfectezi, pentru că soluția nu acționează pe o suprafață murdară. Covoarele și canapelele nu se pot dezinfecta la fel de bine, motiv pentru care ABCD recomandă să intre într-o casă cu virus doar pisici vaccinate cu succes. Litiera se schimbă cu totul, iar despre ce tip alegi după aceea scrie în articolul despre litiera pentru pisici.

Vaccinul împotriva panleucopeniei la pisici

Componenta de panleucopenie face parte din vaccinul trivalent, alături de cele două virusuri ale răcelii feline, iar ghidul WSAVA îl trece printre vaccinurile de bază pentru orice pisică, inclusiv pentru cea care nu iese din casă. Schema ANSVSA prevede polivalent la 8 și la 12 săptămâni. Ghidurile internaționale citate de MSD încep la 6 săptămâni, repetă la 3-4 săptămâni până la 16-20 de săptămâni, apoi fac un rapel între 6 luni și un an și, după aceea, unul la trei ani. Dozele târzii se fac din cauza anticorpilor de la mamă, care, după ABCD, pot bloca vaccinul până pe la 12-15 săptămâni. Toată schema, cu antirabicul și rapelurile anuale, e explicată pe pagina despre vaccinul la pisici, iar datele exacte pentru pisoiul tău le afli din calendarul de deparazitare și vaccinare pentru pui.

Imunitatea după un vaccin reușit e solidă și de lungă durată, după ABCD probabil pentru toată viața. Pentru o femelă gestantă dintr-o casă cu risc mic, MSD preferă un vaccin inactivat, iar planul îl face medicul.

Ce aș face eu

La un pisoi luat de pe stradă sau dintr-un adăpost, fără carnet, aș pleca de la ideea că nu are niciun vaccin și l-aș ține separat de celelalte pisici din casă până la primul control. Dacă în casă a murit o pisică de panleucopenie, aș aduce un pisoi nou abia după ce și-a terminat vaccinurile și au trecut cele câteva săptămâni până când e protejat. La o pisică tânără cu febră, vomă și apatie aș suna cabinetul de pe drum și aș spune „posibilă panleucopenie”, ca să ne primească pe altă ușă, nu prin sala de așteptare.