Broasca țestoasă de apă

Nicio autoritate veterinară din România nu publică un ghid de îngrijire pentru broaștele țestoase de companie. Partea despre boli se sprijină pe fișa rețelei americane de clinici VCA, partea legală pe Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 și pe fișa în limba română a IUCN despre Trachemys scripta, găzduită pe site-ul Comisiei Europene. Cifrele pentru acvariu și temperaturi vin din fișele de îngrijire folosite de crescătorii de reptile.

Informații despre broasca țestoasă de apă dulce

„Broasca țestoasă de apă” e un nume pus mai multor specii care trăiesc în apă dulce și ies pe mal ca să se încălzească. În casele din România, cea mai des întâlnită e broasca cu urechi roșii, cu cele două forme înrudite, cu urechi galbene și Cumberland. Toate trei poartă același nume științific, Trachemys scripta, și sunt originare din sudul Statelor Unite. Un studiu despre broaștele de import găsite iarna în lacurile românești o descrie drept cea mai frecventă broască țestoasă străină din țară, adusă acolo de proprietari care au renunțat la ea.

Singura broască țestoasă de apă din fauna noastră e broasca de baltă europeană (Emys orbicularis), mai mică, cu carapacea închisă la culoare și pete galbene mărunte pe cap și pe picioare. E specie protejată: Capital scrie că prinderea, ținerea și vânzarea ei se pedepsesc cu închisoare sau amendă, inclusiv când e scoasă la vânzare pe internet. Dacă un copil găsește o broască la baltă, fotografiați-o și lăsați-o unde era.

Broasca cu urechi roșii e specie invazivă în UE

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1141 a inclus Trachemys scripta pe lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune. De atunci, Regulamentul 1143/2014 interzice în toate statele membre aducerea ei în UE, vânzarea, înmulțirea, transportul și eliberarea în natură. Motivul e ce face în lacurile noastre: mănâncă mai mult și crește mai mare decât broasca de baltă europeană, cu care se luptă pentru hrană și pentru locurile de stat la soare.

Articolul 31 al regulamentului lasă o excepție pentru proprietarii care țin broasca pentru ei, fără să facă negoț cu ea. Cine o avea înainte de 2016 o poate păstra până la sfârșitul vieții ei, cu condiția să o țină închisă, fără să scape și fără să se înmulțească. Pentru cine vrea una acum, asta înseamnă:

• orice anunț sau magazin care vinde pui de broască cu urechi roșii sau galbene încalcă legea, oricât de ieftin ar fi puiul
• dacă ți se oferă o „broască țestoasă de apă” fără nume, cere numele științific scris pe factură și caută-l pe lista UE înainte să plătești
• o broască pe care nu o mai poți ține nu se eliberează în lac sau în râu, ci se predă unui adăpost pentru reptile sau unui medic veterinar care tratează animale exotice și știe unde poate ajunge

Un pui verde, cu dungi galbene pe cap, vândut ieftin la târg sau într-un anunț, e foarte probabil chiar specia interzisă. Nu l-aș cumpăra, oricât de milă ți-ar fi de el.

Cât crește și cât trăiește

Puii se vând cu o carapace de 3-4 cm, iar adulții ajung la 25-30 cm, femelele fiind de obicei mai mari decât masculii. Fișele de îngrijire dau o medie de 20 de ani pentru o broască bine îngrijită, iar unele trăiesc peste 25. Cu alte cuvinte, broasca cumpărată pentru un copil de școală primară va avea nevoie de cineva care să o îngrijească și după ce copilul a terminat facultatea.

Acvariul: apă, filtru și locul uscat

Regula folosită de crescători e de aproximativ 15 litri de apă pentru fiecare centimetru de carapace. Un adult de 25-30 cm cere astfel un acvariu sau un iaz de interior de 400-450 de litri. Pentru un pui de 4 cm, după aceeași socoteală, ajung 60 de litri, dar până la vârsta adultă acvariul trebuie mărit de câteva ori.

Broaștele de apă mănâncă, beau și își fac nevoile în același loc, așa că filtrul e piesa care contează cel mai mult după mărimea acvariului. Personal, aș lua un filtru gândit pentru un volum mult mai mare decât al acvariului și aș schimba o parte din apă în fiecare săptămână. Apa tulbure și mirosul înțepător sunt primele semne că filtrul nu face față.

Pe lângă apă, broasca are nevoie de o insulă sau de o rampă pe care să iasă complet uscată, sub lampă. Dacă stă mereu udă, carapacea nu se usucă niciodată, iar VCA leagă putrezirea carapacei, cea mai frecventă problemă a broaștelor de apă, mai ales de condițiile proaste din acvariu. Pe fund aș pune pietre mai mari decât capul broaștei sau nimic, ca să nu înghită pietriș.

Lampa de încălzire și lampa UVB

Broasca își ia căldura din mediu, deci îi pregătești trei temperaturi:

• locul de încălzire, pe insulă, la 32-35 °C
• apa, la 24-30 °C, ținută cu un încălzitor de acvariu cu termostat
• noaptea, aerul la 18-24 °C, cu lămpile stinse

Lampa UVB se montează deasupra insulei și stă aprinsă ziua, odată cu lampa de încălzire. Sub razele UVB, pielea produce vitamina D3, fără de care broasca nu poate asimila calciul din hrană, iar carapacea crește moale și deformată. Tubul se schimbă după termenul dat de producător, chiar dacă încă luminează, pentru că radiația UVB scade înainte ca lumina să se vadă mai slabă. Am explicat mai pe larg cum funcționează lumina UVB la agama bărboasă, unde regulile sunt aceleași. Montează tot echipamentul cu câteva zile înainte de a aduce broasca și urmărește termometrele dimineața și seara.

Ce mănâncă broasca țestoasă de apă

Broasca de apă e omnivoră. Puii au nevoie de mai multe proteine, iar adulții trec treptat spre plante, așa că porția se schimbă odată cu vârsta. Baza o fac granulele pentru broaște țestoase acvatice, la care adaugi:

• plante de apă și frunze verzi închise la culoare, puse să plutească
• legume portocalii, ca morcovul, dovleacul și cartoful dulce, tăiate mărunt, pentru vitamina A
• din când în când insecte, râme sau peștișori mici

VCA scrie că lipsa vitaminei A e una dintre cele mai frecvente probleme de hrană la aceste broaște și apare mai ales la cele hrănite cu salată verde iceberg, numai cu carne sau cu o hrană comercială de calitate slabă. Primul semn sunt ochii umflați și închiși. Pentru că broasca își găsește hrana cu privirea, din acel moment nu mai mănâncă, deci nu aștepta să treacă de la sine. Pâinea, mezelurile și resturile de la masă nu au ce căuta în acvariu.

Pe pui l-aș hrăni zilnic, iar pe adult la două-trei zile, cu cât mănâncă în câteva minute, apoi aș scoate imediat ce rămâne, ca să nu se strice apa.

Ouăle de broască țestoasă de apă

O femelă adultă poate face ouă și fără mascul. Ouăle acestea nu sunt fecundate, deci din ele nu ies pui și le poți arunca. Problema e alta: dacă femela nu găsește un loc potrivit să le depună, le poate păstra în corp. ReptiFiles dă drept cauze lipsa calciului, hrana proastă, lipsa unui loc pentru ouă, stresul și bolile, iar retenția ouălor o consideră o urgență care îi poate pune viața în pericol.

O femelă care încearcă să iasă din acvariu, sapă în colțuri, refuză hrana și pare neliniștită caută un loc pentru ouă. Pregătește-i o cutie cu nisip sau pământ umed, la care ajunge pe o rampă, destul de adâncă cât să nu dea de fund când sapă. Dacă nu depune ouăle în câteva zile sau pare să se chinuie, mergi cu ea la medic. Pentru că înmulțirea speciei e interzisă, două broaște cu urechi roșii de sexe diferite nu se țin împreună.

Salmonella și copiii

Broaștele țestoase pot purta Salmonella în intestin fără să pară bolnave, iar bacteria ajunge pe carapace și în apa din acvariu. În 2024, CDC a anunțat un focar legat de broaște țestoase mici: 51 de oameni s-au îmbolnăvit în 21 de state americane, aproape jumătate au ajuns la spital, iar 17 dintre ei erau copii sub 5 ani. În Statele Unite, vânzarea broaștelor cu carapacea sub 10 cm e interzisă din 1975 tocmai din acest motiv.

Spală-te pe mâini după ce atingi broasca sau apa ei, nu o săruta și nu o lăsa să se plimbe pe masa din bucătărie. Acvariul se golește și se spală în cadă sau afară, departe de vasele în care se gătește. Un copil sub 5 ani, o femeie însărcinată sau o persoană cu imunitatea slăbită ar trebui să stea departe de curățenia acvariului. Despre bolile care trec de la animale la om scriem în tema boli care trec la om.

Semnele pentru care mergi la veterinar

Caută un medic care tratează reptile înainte să aduci broasca acasă, pentru că mulți veterinari din România văd doar câini și pisici. Un control pe an, cu o probă de fecale, prinde multe probleme la timp. Programează o vizită mai repede dacă vezi:

• ochi umflați sau închiși, scurgeri din nas sau bule la gură
• pete moi, albicioase sau rău mirositoare pe carapace ori pe plastron
• o umflătură rotundă în spatele ochiului, unde e urechea
• broasca înoată strâmb, pe o parte, sau nu se mai poate scufunda
• refuză hrana mai multe zile și nu mai iese sub lampă

Dacă vrei un animal care se lasă luat în brațe și se joacă, citește înainte ce cere un porcușor de Guineea sau un iepure de casă. Broasca de apă e un animal de privit, pentru cine are loc de un acvariu mare și răbdare pentru 20 de ani de schimbat apă.